Colinde A.S.C.O.R. Suceava la Man. Putna - 01.01.2013
Activitati - Pelerinaje si Drumetii
„La Putna simţi că te cheamă ceva special“

Ca în fiecare an, după 1990, este în tradiţia ASCOR-ului ca în ajun de An Nou să se adune studenţi din toată ţara la Mănăstirea Putna. Ei s-au simţit întotdeauna ca acasă când au ajuns aici, fiindcă sunt primiţi cu multă dragoste de părintele stareţ Melchisedec Velnic şi obştea mănăstirii, bineştiind că o parte din vieţuitorii acesteia au fost în timpul studenţiei lor membri ai asociaţiei.

 

Citeşte mai mult... [Colinde A.S.C.O.R. Suceava la Man. Putna - 01.01.2013]
 
Tabără natională la Mănăstirea Oaşa
Activitati - Pelerinaje si Drumetii

      Doamne ajută!

   A.S.C.O.R. filialele Oradea, Timişoara şi  Craiova împreună cu Liga Studenţilor din Oradea,  Timişoara şi Cluj şi Organizaţia Tinerilor Sibieni  vă invită în perioada 21- 28 decembrie în TABARA NAŢIONALĂ DE IARNĂ de la Mânăstirea Oaşa şi Metocul Mânăstirii, Schitul Sf Ioan Evanghelistul, judeţul Alba.

   Vă invităm să petrecem Crăciunul împreună, într-o atmosferă de neuitat!

    Membrii doritori ai A.S.C.O.R-ului, filiala Suceava trebuie să confirme prezenţa în tabără până în data de 
15 decembrie, persoana de contact este Cristina Bujdei.

            Contact: Bujdei Cristina 0742. 717. 229 
             E-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 
Tabără de muncă şi pelerinaj la Petru Vodă
Activitati - Pelerinaje si Drumetii

[sigplus] Critical error: Image gallery folder 12.11.2012 is expected to be a path relative to the image base folder specified in the back-end.

         În urmă cu o săptămână şi ceva, când eram pe frumoasele meleaguri ale Rarăului, Dinu a primit un telefon care ne-a adus zâmbetele pe feţele noastre, ale celor prezenţi în drumeţie. Maica Varahela ne anunţa cu multă dragoste şi bucurie că ne aşteaptă la Mănăstirea Paltin pentru a  ajuta la treabă, dar şi pentru a ne ruga Bunului Dumnezeu şi Maicii Domnului împreună cu maicile şi surorile de la mănăstire.

       Din diverse motive nu am putut sa pornim toţi la drum la aceeaşi oră, dar cu voia lui Dumnezeu am ajuns cu toţii voioşi şi dornici să ajutăm la treabă în ziua de vineri, 9 noiembrie. O parte au început munca la lemne de vineri dimineaţa, mai exact Ovidiu, Manuel şi Cristina. Spre seară, am ajuns şi noi (Dinu, Teodor, Alex, Lavinia şi Roxana) la mănăstire. Drumul din Suceava până la Petru Vodă a durat câteva ceasuri, motiv pentru care vineri nu am mai reuşit să prindem lumina zilei ca să începem a lucra. Eram bucuroşi că am ajuns în locul în care suntem aşteptaţi cu atâta drag. Într-adevăr, am venit în primul rând pentru a ajuta la muncă, dar în acelaşi timp însetaţi de vorbele pline de har ale părintelui Iustin Pârvu. Cu ajutorul maicii Varahela, am reuşit vineri seara să intrăm la părintele Iustin pentru a ne binecuvânta şi pentru a primi câteva cuvinte pline de înţelepciune şi adevăr. Cu răbdare şi dragoste, am luat binecuvântarea şi am ascultat cuvintele părintelui stareţ, urmând apoi să mergem la odihnă pentru a fi pregătiţi pentru munca ce ne aştepta a doua zi.

      A doua zi dimineaţa, am început munca la lemne cu spor şi cu zâmbetul pe faţă. În ciuda vremii posomorâte, a ploii şi a frigului, nu ne-am descurajat, ci dimpotrivă, ne continuam munca cu aceeaşi credinţă şi bucurie. E mult mai uşor când lucrezi în echipă...parcă nu mai simţi frigul şi oboseala, munca e mai uşoară şi timpul trece mai repede. Aşa cum cu dragoste, răbdare şi muncă se construieşte ceva frumos şi trainic, aşa şi noi din mână în mână, lemn pe lemn, am reuşit să ajutăm la o parte la ceea ce era acolo.

      La amiază, am avut bucuria de a porni înspre Moţca, locul în care s-a sfinţit o troiţă închinată celor care s-au sacrificat pentru neamul românesc în anul 1944. Aceşti oameni curajoşi au mărturisit astfel credinţa lor dreaptă şi dragostea pentru Domnul nostru Iisus Hristos. Întâi s-a făcut slujba de pomenire a eroilor la biserica din Moţca, slujbă la care a participat şi a slujit şi părintele Iustin Pârvu. Au fost nişte momente foarte profunde care te pătrundeau până în adâncul sufletului. Să ai inima de piatră şi tot te cuprindeau emoţiile şi durerea pentru cei care au fost condamnati la moarte şi pentru cei care au suferit atâta durere prin pierderea celor dragi. După atâţia ani, oamenii îi pomenesc şi acum pe cei care s-au jertfit pentru Hristos şi ţară.

      Slujba de sfinţire a troiţei a fost la fel de emoţionantă şi plină de recunoştinţă pentru eroii neamului nostru. Şi la această slujbă părintele Iustin a fost prezent, slujbă la care a participat şi IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei. Pentru noi a fost un prilej de bucurie să il avem aproape pe părintele Iustin câteva ceasuri. Spre seară ne-am întors înapoi la Petru Vodă, unde ne-am odihnit puţin şi apoi ne-am pregătit pentru a merge la slujba de priveghere care a început la ora 19. Cântările maicilor şi rugăciunile înălţate Domnului nostru Iisus Hristos şi Maicii Domnului la această slujbă de priveghere sunt deosebite, şi în acele momente reuşeşti parcă să fi mai aproape sufleteşte de Dumnezeu.

        În a treia zi din drumeţia noastră, mai exact duminică, am ales să participăm la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Petru Vodă (de călugări). În jur de ora 9 am ajuns, dar înainte de a intra în biserică, am mers la cimitir pentru a ne aduce aminte de câteva personalităţi care s-au jertfit prin dragoste şi credinţă pentru Hristos şi neam, într-o perioadă grea a ţării noastre, într-o perioadă în care credinţa oamenilor a fost greu încercată, mai exact comunismul. Cele mai cunoscute nume sunt Gheorghe Calciu şi Radu Gyr.         

         După Sfânta Liturghie am luat masa de prânz tot la mănăstirea Petru Vodă, unde am ascultat şi cuvinte de învăţătură. Aceste cuvinte făceau referire la faptul că omul cu bani este de fapt mai sărac decât cel fără bani. Dacă un om sărac şi unul bogat ar primi amândoi aceeaşi sumă de bani şi li s-ar lua apoi, cine ar suferi mai mult, bogatul sau săracul? Bineînteles că bogatul, pentru că el pune preţ mai mult pe cele materiale decât pe cele sufleteşti. Şi acestea au fost doar câteva din cuvintele de învăţătură pe care le-am auzit. Alte cuvinte de folos cu care am rămas de la predica de după Sfânta Liturghie este că datoria noastră de creştini este să îi ajutăm cu vorbe duhovniceşti pe semenii noştrii când se află în păcat sau ispite. Chiar dacă ne ascultă sau nu, e de datoria noastră, daca nu facem asta, vom răspunde în faţa lui Dumnezeu!

        Bucuroşi, ne-am întors înapoi la Mănăstirea Paltin pentru a mai petrece câteva momente acolo, pentru a ne face bagajele şi pentru a ne lua rămas bun de la maica Varahela care ne iubeşte atât de mult. După o scurtă plimbare pe munte, ne-am întors la trapeză unde am găsit-o pe maică, şi, ca înainte de plecare, ne-a zis câteva cuvinte pline de adevăr, îndemn şi credinţă. Ne-a făcut să înţelegem că noi ca ascorişti avem o răspundere foarte mare şi trebuie să ne rugăm mult ca să trecem peste toate încercările ce vor veni.

             Seara, am pornit înapoi spre Suceava, mulţumiţi şi bucuroşi că am putut să dăm o mână de ajutor maicilor şi surorilor de la Mănăstirea Paltin din Petru Vodă.

               

             Mulţumim Bunului şi Multmilostivului Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru că ne-a dat credinţă şi putere să ajutăm la treabă, dar şi pentru momentele frumoase şi cuvintele de folos pe care le-am primit!

 

  

Mai jos veţi citi impresiile şi gândurile cu care au rămas doi ascorişti în urma drumeţiei la Petru Vodă:

Ovidiu: Clipe bune ţie celui ce o să citeşti!

          Vroiam să vă povestesc cele ce le-am trăit, noi, o mână de copii năstruşnici în ultimele zile. O să îţi fac poftă de o felie de cozonac şi un paharuţ de must, care au fost mult prea minunate, şi, ştii de ce? Cozonacul a fost în  prezenţa maicii Varahela, ce ne-a ţinut un frumos cuvânt şi un îndemn de luptă, iar mustul a fost primit din mâinile părintelui Justin. Primul cuvânt spus de părintele a fost "mântuire", pentru că suntem soldăţei în această luptă din care trebuie să ne ajutăm şi să ieşim învingători.

        În duminica în care am fost primiţi cu braţe şi cu suflete mult mai calde decat aş fi meritat, s-a citit pilda Samarineanului milostiv. Şi această mare bucurie a noastră a simţit o umbră, o umbră că noi am reuşit a ne desfăta de bunătăţile pământeşti şi duhovniceşti, în timp ce tu, cititorule, şi alti fraţi ai noştri, nu aţi reusit să fiţi cu noi aici.

         Şi or să fie zile , şi or să fie şi multe alte activităţi în care unitatea, credinţa, ţelul şi urmarea credinţei noastre, nădăjduim că o să ne facă buni şi bravi camarazi de "arme" în lupta cea dreaptă.

         În încheiere, o să vă scriu cuvântul ce maica  ni l-a lăsat în suflete, chiar înainte de plecare: "daca  Dumnezeu v-a dăruit să fiţi ascorişti, să ştiţi că nu-i întâmplător".

        Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

Roxana: “Am şovăit mult până să iau o decizie în legătură cu plecarea în această drumeţie din cauza feluritelor motive, dar ceva mă îndemna să merg. Ce bucurie am simţit că pot să merg şi nimic altceva nu era mai important decât plecarea mea la Petru Vodă!

         Liniştea, pacea şi sfinţenia pe care le găseşti în acest loc nu le găseşti şi nu le trăieşti oriunde. Merită fiecare pas pe care îl faci ca să ajungi la această mănăstire de maici. Momentele petrecute acolo şi cuvintele de învăţătură mi-au rămas în suflet. E de admirat şi de preţuit mănăstirea Paltin, condusă şi organizată de părintele Iustin, care se dedică atât de mult oamenilor, care ajută oamenii atât bolnavi trupeşte, cât şi sufleteşte.

Am rămas uimită cu câtă admiraţie şi dragoste vorbeşte maica Varahela despre părintele Iustin. Ştie multe cuvinte folositoare şi pline de adevăr şi credinţă de la părintele, şi chiar înainte de a pleca, am avut bucuria de a asculta câteva cuvinte de mare folos. Pe mine îndemnurile şi sfaturile care ne-a zis maica m-au cutremurat şi mi-au dat mult de gândit. Noi, ca ascorişti, avem o misiune şi nu e uşoară, e o misiune care cere multă responsabilitate, credinţă şi nădejde în Dumnezeu. Mi-au rămas în minte cuvintele maicii. Cât ne mai poate răbda? Şi paharul lui Dumnezeu se umple la un moment dat.

        Şi de la mănăstirea Petru Vodă de călugări am rămas cu câteva cuvinte duhovniceşti în minte şi suflet. Viaţa asta e trecătoare, dragostea de bani şi avuţia nu te fac mai bogat, ci mai sărac. Datoria noastră de creştini este să ne ajutăm aproapele când se află în necaz şi ispită şi să nu rămânem indiferenţi la durerea acestuia.

Mulţumesc Bunului Dumnezeu că am reuşit să ajung în această frumoasă drumeţie, pentru cuvintele de folos, pentru puterea de a lucra şi pentru toate momentele binecuvântate!

{gallery}12.11.2012{/gallery}

 
Drumeţie pe Rarău..
Activitati - Pelerinaje si Drumetii

[sigplus] Critical error: Image gallery folder raru-11.12 is expected to be a path relative to the image base folder specified in the back-end.

“Cel mai frumos munte este cel pe care-l vezi!”

     Încă din luna octombrie s-a discutat la una din şedintele A.S.C.O.R. despre drumeţia care va avea loc la începutul lunii noiembrie. Eu, personal (Roxana), cum am auzit de Rarău, mi-am zis din acel moment că vreau să merg şi aşa a şi fost. Nici nu ne gândeam pe atunci că zilele de 3 şi 4 noiembrie vor fi atât de frumoase pentru drumeţia noastră pe munte.

     Ne-am pornit (Dinu, Andrei, Cristina, Geta, Vera şi Roxana) dis-de-dimineaţă cu trenul din gară din Burdujeni şi am ajuns în Pojorâta la 8 fără un sfert. Am pornit pe jos spre aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu - nişte frumuseţi deosebite ale Bucovinei noastre dragi: mănăstirile de pe Rarău şi Pietrele Doamnei.

     Cerul senin, soarele si voia bună parcă ne dădeau şi mai mult spor la mers. Prima oprire a avut loc la Mănăstirea Sfântul Ioan Iacob Hozevitul – Corlăţeni, din localitatea Pojorâta. Ne-am închinat, apoi am luat masa de prânz. Priveliştea de aici de sus, de la această mănăstire, e minunată! E foarte frumos să priveşti în depărtare cum “se plimbă” norii deasupra Giumalăului. Ne-am continuat călătoria cu acelaşi zâmbet pe faţă şi cu nădejde că vom ajunge cu bine. În drum spre Pietrele Doamnei ne-am bucurat de tot ceea ce am văzut – brazii falnici şi frumoşi, cerul albastru, soarele … Pot spune cu convingere că Rarăul este un mic colţ de rai!

     În jur de ora 15 şi jumătate am ajuns la Pietrele Doamnei. Ne-am odihnit puţin, apoi am urcat pe Piatra Şoimului. Să ai inima de fier şi tot te iau emoţiile când priveşti în jos de pe acest turn calcaros pentru că imaginea pe care o priveşti de acolo de sus îţi opreşte respiraţia. Merită fiecare pas pe care îl faci ca să ajungi în acest loc, să ai parte de o asemenea privelişte! Timpul trecea şi frigul serii începea să se simtă. Am mai luat o gustare, după care am pornit din nou la drum spre mănăstirea Rarău. Obosiţi, dar bucuroşi că am avut parte de o zi minunată, ne-am cazat la mănăstire la ora 18 şi ceva. Seara s-a mers la priveghere, care a durat până la ora 23. A doua zi s-a participat de dimineaţă la Sfânta Liturghie, slujbă la care a slujit şi părintele stareţ (Protos.) Veniamin. După slujbă am luat repede masa de prânz, apoi am pornit din nou la drum.

     Tot a doua zi, duminică, am vizitat Mănăstirea Schitul Rarău, de unde am primit câteva sfaturi şi am luat fiecare binecuvântare de la părintele stareţ Ioan. Ne-am continuat drumul cu paşi repezi pentru a ajunge la timp în gara din Câmpulung Est. În cele din urmă, am reuşit să ne întoarcem cu bine fiecare, cu mai multă bucurie duhovnicească şi credinţă în sufletele noastre

     Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că ne-a păzit şi pentru bucuria pe care am primit-o vizitând aceste locuri binecuvântate!


     Mai jos veţi citi impresiile cu care a rămas o membră ASCOR din Republica Moldova, care a fost în excursie şi a vizitat pentru prima oară acest ţinut.

Vera: “Excursia pe Rarău m-a fascinat prin simplul fapt că a fost prima dată când am văzut munţi: sunt formidabili şi misterioşi. Călătorind prin munţi ai senzaţia că nu eşti de unul singur şi că acolo sus te veghează şi are grijă de tine Bunul Dumnezeu. Prezenţa Lui am simţit-o prin adierea vântului, prin razele soarelui şi chiar prin toate vietăţile care acolo sus îşi urmau activitatea zilnică. Vizitând mănăstirile Rarău, sihăstria Rarău şi Sfântul Ioan Iacob, în sufletul meu s-a aşternut binecuvântarea Domnului, şi chiar dacă sunt departe de casă, m-am rugat pentru sănătatea celor dragi. Astfel, m-am simţit mai aproape de ei. M-am convins că încă există oameni care Îl caută şi Îl iubesc pe Dumnezeu, venind din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.

     Această excursie a fost pentru mine una dintre cele mai frumoase din viaţa mea şi sper că o să mai am ocazia să văd din nou aceste locuri pitoreşti a acestui ţinut.”

{gallery}raru-11.12{/gallery}

 
Tabără de muncă la Mănăstirea Petru Vodă (15 August 2012)
Activitati - Pelerinaje si Drumetii

[sigplus] Critical error: Image gallery folder petru-voda-20.08.2012 is expected to be a path relative to the image base folder specified in the back-end.

      În perioada 11-18 august 2012 un grup de tineri din partea A.S.C.O.R. Suceava s-a aflat in Petru Voda pentru a participa la hramul bisericii Mănăstirii Paltin. Deoarece am inceput sa mergem tot mai des la Manastirea Paltin din cadrul Asezamantului filantropic Petru Voda, simtim cum s-a format o legatura din ce in ce mai stransa intre noi, tinerii din A.S.C.O.R. si manastire, alaturi de maicile de acolo care ne primesc de fiecare data cu bucurie si caldura. Asa cum ne sta in obicei in ce priveste sederea la manastire, am impletit munca cu rugăciunea si am venit in ajutorul maicilor in agitatia pregatirilor pentru hram.

      Dincolo de activitatile fizice pe care le-am facut in timpul cat am stat, ceea ce ne ramane in suflet ne este rasplata si motivul pentru care revenim cu mult drag in acest asezamant binecuvantat. Am avut bucuria sa intalnim tineri din diverse colturi ale tarii care au facut efortul de a veni de la distante mai mari pentru a se impartasii si ei din frumusetile locului, din profunda simtire ce ne bucura sufletele si le umple de pace si iubire, si nu in ultumul rand ca au venit si in ajutorul maicilor acolo unde era nevoie. Ajutorul cat de mic venit din partea fiecaruia a fost binevenit, deoarece insumat ajutorul a fost unul mare, asa cum ne rugam sa-i rasplateasca Maica Domnului pe toti pentru efortul depus.

      Marea sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului a început marţi seara, cu participarea la slujba prohodului, la finalul căreia am înconjurat biserica cu lumânări aprinse în mână și am cântat troparul praznicului. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată în paraclisul din incinta Mănăstirii de un sobor de preoți. Ne-au încântat numărul mare de pelerini sosiți din mai multe zone ale țării dornici să ia parte la aceasta mare sărbătoare. Am stat cu toţii afară, ascultând cu multă evlavie sfânta slujbă. A fost o atmosferă binecuvântată şi îi mulţumim Lui Dumnezeu pentru Darurile Sale cele mari care le revarsă în fiecare clipă peste noi.

      Miercuri după-amiază am urcat pe un deal din apropiere pentru a ne relaxa si a ne bucura de peisajul incantator al locului unde am facut o fotografie de grup. Mănăstirea Paltin este un loc deosebit de frumos şi unul dintre cele mai bune pentru reculegere, linişte şi “revigorare” atât duhovnicească cât şi trupească. Spre seară, apoi ne-am îndreptat paşii spre mănăstirea de călugări, Petru Vodă. Ajunşi la schit ne-am închinat în frumoasa biserică, iar apoi am mers la cimitirul unde se află mormântul Părintelui Gheorghe Calciu şi al lui Radu Gyr. Bucuroşi că ne-am îndeplinit scopul am pornit prin intunericul inserarii spre drumul de întoarcere, cântând diverse cântece patriotice, iar apoi am participat la slujba de priveghere în cinstea Sfinţilor Voievozi Martiri Brâncoveni.

      A doua zi dimineață am pornit din nou spre biserică unde am ascultat cu atenţie frumosul acatist al Sfinților Voievozi Brâncoveni. Acești voievozi sunt pentru noi niște modele, cele mai minunate exemple de jertfă din istoria neamului nostru românesc. La finalul slujbei Sfintei Liturghii sosirea stareţului Justin Pârvu a fost întâmpinată cu bucurie de către toți credincioşii prezenţi care s-au apropriat dorind să ia binecuvântare. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a învrednicit şi de această dată să intrăm la părintele stareț Justin să ne miruiască. Ne-a rămas întipărit în minte chipul blând și frumos al Părintelui, prin prezența căruia am simțit mai aproape Harul Lui Dumnezeu.

      Am avut bucuria sa-l intalnim si pe parintele Ioan pe care l-am rugat sa ne spuna cateva cuvinte de folos potrivite pentru noi, tinerii. Si ne-a vorbit parintele foarte frumos ramanand in sufletele noastre cuvintele auzite, al caror rost sa-l vedem in drumul vietii noastre, de am luat aminte cu atentie.

      Le multumim maicilor pentru faptul ca ne-au primit si pe noi atatea zile la manastire si au fost aproape de noi mereu. Putem spune că ne-au prins foarte bine aceste zile de muncă şi de rugăciune și sperăm să putem să ne reîntoarcem în aceste locuri minunate cât de curând.

Vezi si articolul din presa.

{gallery}petru-voda-20.08.2012{/gallery}

 


Pagina 2 din 8